Bineînţeles că vă
Place
Primăvara,
Că aşteptaţi să vi se vadă picioarele, penele,
Poate vă şi descoperiţi unele părţi mai sensibile,
Paseri de munte ce sunteţi,
Dar de ce nu cântaţi şi voi ca un cuc, adecătelea ca mine,
Se întreabă nevasta cucului
Întinzând aripa să-şi acopere ultimul pui.
Și bineînţeles că vă plac metaforele şi comparaţiile
Și l-aţi găsit pe Domnul Cuc
Să-l tăvăliţi în cuvinte,
Dar tot la strigătul lui ia seamă urechea.
Și el stă cuc
O săptămână, două, un an
Până cucăie
Și pleacă
Și zboară
Și se duce
Și plânge
Până ajunge în el.
În primăvara asta,
Când tocmai te pregăteai să-ți alegi decolteul,
Să schimbi penele,
Să-ţi alegi un cântec nou,
Mai bine ai rămâne aşa :
Am de gând să poposesc în tine.
Domnişoară Zori de Zi.
Zori-te-aş, sorbi-te-aş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu