Schimbam, mai ieri,
O vorba cu norii
Pe coloanele Sionului
Și încercam să le dau un sens
In alunecarea lor
Spre niciune.
Deasupra de nori
Niște zei păgâni
(Un fel de nimicuri
Care nu inteleg cifra Unu,
Cum ar zice elinii)
Se luau la harță
Pentru steaua polară
Care chiar se mișcă
Șezând.
Gata-gata să intru în
Galceava,
Mai ales ca si simțeam recele
Unei lacrimi a înserării.
Si am auzit
O adiere de vant
Ca șoapta unei fecioare:
Coboară, Împărate,
Patul e cald,
Numai haina mea tremură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu