Abia mai ştiu
drumul bibliotecii
(Ultima dată
holul de marmoră
Era plin cu
mesele
Vânzătoarelor de
mărunţişuri
Şi mirosea
(puţea) a sărăcie.
Drumul l-aş
regăsi repede, dar scările par înguste
Şi treptele nu
mai pot fi sărite
Din două în două
(O dată, de la
parter
M-am săltat până
la cer,
Că te văzusem
aşteptându-mă
Şi zâmbeai a
iubire).
Voiam să spun
Că nu răspund
ultimei tale
Chemări
Dinspre ringul de
dans.
Sunt supărat că Anna Karenina
A simţit frigul stepei
Dar nu a observat că Vroski
Are gleznele prea groase pentru un nobil.
Urmele paşilor
Unui câine fugar
Şi fără stăpân.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu