Poemele se scriu din tăceri,
Chiar dacă marea spumegă alături,
Iar iubita te-a părăsit.
Ienăchiţă cu caftan
A consumat sub o fereastră
Toată provizia de oftaturi din lirica română
Şi un pogon de floricele cu tulpină,
Nu din boabe de porumb incins
La foc de sobă
(De-ar fi dansat desculţ pe cărbuni,
Azi am fi avut epopeea Carbuniada).
Când vei citi răvaşul acesta, Creola,
Vezi ce scrie printre rânduri,
Cheamă un oculist
Specialist în deosebirea albului
De albul tăcerii.
Între timp,
Eu voi rotunji
Un o
Cât orbita lui Saturn.
Despre iubire
Vorbim după ce desluşeşti chipul meu
În apele mării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu