Cocorul de ieri

Ieri am văzut un cocor

Traversând norii

Cu siguranţa magnetului care atrage

Inimile în suferinţă.

Sau pământul uscat

Care plânge după nori.

Ieri îţi citeam gândurile

Privind palma ta obosită

Cu treburile zilei,

Dar calda ca un gard

Prin care trec

Sărutările soarelui.

Ieri cocorul împrumutase

O aripă de la tine,

Eu îi dăruisem una a mea.

Astăzi

E tot ca ieri,

Chiar dacă nu mai zboară

Deasupra mea.

Poate a ajuns peste fruntea ta tristă

Şi renaşti.