Prima iubită avea o fundiță,
Îmi era colegă de clasă
Ea nu știa ce-i iubirea
Și nici eu, dar nu-mi pasă.
A doua avea un glas blând
Cum cred că n-avea nici mama,
Că printre treburi, când mă certa
Dădea cu bățul și chiar cu palma.
Hei, dar când ajunsei elev de liceu
M-am îndrăgostit de șolduri și mers,
Vedeam numai sâni pe pereți,
Și tot ca un măr concepeam univers.
Prima care m-a făcut să transpir
Și a lăsat un pat fără arcuri
Era inteligentă ca lama,
Dar tot mai bogată în nuri.
Mă întrebi în glumă, dar cu emoții,
Dacă iubind, am vreun crez,
Eu caut vorbe, zâmbesc ca prostul,
Și nu recunosc că te creez.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu