” Uneori, sprijinul
cel mai mare al vieţii e pădurea. Localnicii taie lemne pentru foc, sau pentru
lucru (cherestea) şi le cară spre oraşe ori spre satele de la câmpie, unde
pădurea lipseşte.
Munca lemnului e foarte felurită.
Întâi, se taie butucii (trunchii), apoi sunt căraţi la „herăstraie", unde
sunt prefăcuţi în scânduri, margini, dulapi, lătunoi, grinzi etc. Brazii cei
mari sunt despicaţi mărunt, în chip de şindrilă. — Uneori, muntenii fac din
scândurile de brad: ciubere, cofe, doniţe, albii, putineie, sistare, putini,
căzi etc. In privinţa asta, cei mai vestiţi sunt moţii. Satele lor sunt aşezate
adesea pe locuri atât de pripoase, încât drumul de căruţă lipseşte; de aceea,
ei încarcă marfa pe cal şi colindă până departe în câmpie, dând doniţe şi alte
lucruri de lemn, ca să aducă acasă „pâine" (grâu ori porumb).”
S. Mehedinți
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu