Pagini

luni, 9 ianuarie 2012

Petre Pandrea, Pedagogie casnică

Pedagogia cea mai grea este pedagogia casnică, fiindcă este indisolubil legată de lupta sexelor. Nu voi uita destăinu­irile doamnei Gala Galaction, în vârstă de 75 de ani, mamă a trei fete, referitoare la soţ, sacerdot şi literat, ea însăşi fostă călugăriţă. Te-ai fi aşteptat la seninătate. Te-ai fi aşteptat să găseşti echilibrul personalităţilor armonice, după o jumătate de secol de coabitaţie şi rotunjire.
Doamna Gala Galaction îşi ura soţul ca pe o iasmă a iadului. Avea şi o terminologie mistică de călugăriţă. Părăsise mănăstirea cu ani în urmă şi acum, la bătrâneţe, îi revenise graiul adolescenţei şi al tinereţii fragede, cum se întâmplă la geronţi şi senili.

Doamna Gala Galaction m-a întrebat ex abrupto:
— Care credeţi, domnule doctor, că este cel mai mare păcat?
Am dat din umeri, fiindcă eram într-o mare mâhnire şi perplexitate.
— Să vă spun eu: cel mai mare păcat este păcatul carnal. Şi a început să-i turuie gura, cu fragmente oribil stilizate din Sonata Kreutzer de Tolstoi şi din marii misogini şi mizan­tropi ai lumii.
— Când te sui sus la părintele Gala Galaction, să te uiţi bine pe birou. Vei vedea nişte tuburi de medicamente. Sunt tuburi cu Testaviron. Vrea să-şi întărească puterile genezice. Mănâncă numai fudulii de berbec. Se îngrijeşte zilnic ca un mire în preajma nopţii nupţiale.

Cu toată mâhnirea mea lucidă (fiindcă aveam un ţel), parcă m-a lovit cu o leucă în cap.
Baba sporovăia despre păcatele carnale, păcate cardinale ale omului, ale bărbatului în genere, şi ale soţului în speţă. Acest menaj era dizarmonic - mi-am zis, privindu-i fiziono­mia şi biologia -, fiindcă Gala Galaction vine din India prin ereditatea sa, iar Baba este o valahă tipică, având faţa albă, trupul micuţ de femeie fină, cu aptitudini intelectuale pe care le-a dovedit întreaga sa familie. Din Amintirile voalate ale scriitorului, deduc ce greu i-a fost soţiei să obişnuiască pe indian să se spele zilnic, să trăiască în aer curat, să fie ordonat. Galaction s-a ocupat numai de muzică, religie, literatură şi femei, femei, femei. Capacitatea lui genezică de­păşea pe a femeii minuscule, geloase. O, dacă Gala Galaction şi Tiberiu Iliescu şi-ar fi luat soţii nişte ţigănci borâte sau nişte ţigăncuşe de iatac, ce menajuri ideale ar fi dus, aşa cum a dus Pamfil Şeicaru cu ţiganca lui Constanţa, aşa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest ţigan get-beget, din munţii Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului craiovean de muzică.

Căsătoriile se asortează în primul rând după rasă iden­tică, în al doilea rând după clasă similară, în al treilea rând după secreţiuni hormonale la paritate, în al patrulea rând după vârstă (femeia ceva mai tânără decât bărbatul).
În menajul Galaction, rasele sunt în vrăjmăşie, clasele la fel, secreţiunile hormonale în decalaj şi în defavoarea femeii, căci doamna Galaction este cu 10-15 ani peste soţ.” 

Petre  Pandrea, Memoriile mandarinului valah

Niciun comentariu: