Pe cărarea spre izvor

Bine, îţi voi spune adevărul,

Al meu doar şi numai

Din clipa de viaţă de-acum

Care se doreşte multiplicată

La infinit.

Altele - despre ce e drept şi se cade -

E treabă de filosofi,

Iar eu nu mai mă cert cu nici-un cuvânt

De teamă să nu supăr

Cuvântul.

Voiam să-ţi spun ceva despre iubire,

Dar spinarea mi s-a schimbat

În râu

Şi se scurgeau şiruri de sudoare,

Stropi calzi ca ploaia de vară

Şi ca lacrimile fecioarei.

Tu râzi

Şi nu ştii ce se întâmplă cu mine,

Eşti ca un clopot de mărgăritar.

Clopotul din deal bate a chemare.

Mai stai, nu bate pentru pentru noi.