Pagini

joi, 17 octombrie 2013

Bacoviană


Vârful copacilor sărută pământul,
Bacovia nu mai simte de mult,
Cititorii au intrat în cimitir
Să-şi caute bolile.

Mormântul e gol,
Poarta de la vecini se închide
În zgomot de tobe
Acoperind spărtura din geam.

Tu dormi şi crezi
Că primăvara e la locul ei.

Eu te iubesc
Şi-ţi spun minciuni
Ca să uiţi de sinuciderea
Lui Freud.

Habar un am
Cui aparţine traducerea,
Dar tot te aştept.


Niciun comentariu: