Ia-mi temperatura, mi-ai zis,
Iar pământul tremura
Cum se strânge inima mamei
Când vede copilul
Depărtându-se.
Arzi ca blana pisicii
Tolănită la soare,
Cu trei rânduri de pleoape liniștite,
Visează la vremea
Când doar leii puteau
Să-i înfrunte privirea.
Ce calde erau cuvintele tale
Când ai optat pentru iubire,
Deși te așteptau doctorii lumii
Să te îngrijească, printesă.
Nu mai vreau leacuri, ai zis,
S-a scurs în pământ
Neputința,
Spune-mi primele litere
Din alfabet,
Sunt școlărița
Care se grăbește să crească
Și să-ți ia boala secolului.
Vino, iubitule,
Ziceau pleoapele tale, sfioase,
Acoperă-mă cu psalmodierea ta
Învățată de la apele curgătoare.
Somnul, somnul,
Si, sol. Si sol. Mi, la.
Uite-l cum ne îmbracă
Pe amândoi
Nemurirea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu