Scrisoare pentru Morți, că viii nu aud

Bunicule, m-ai învățat să rabd,

Să aștept în tăcere

Până voi crește.

Ți-am ascultat sfatul,

Deși mi s-a părut lipsit

De iubire (și stupid).

Tocmai murise cineva.

Tată,

M-ai învățat să nu mă răzbun

Că arma prostului

Și a răului,

Și a mafiotului

E răzbunarea.

Și tocmai a murit cineva.

Frate,

Zici că e mai bine să tac

Și că se trec mări cu răbdări

(Prăjite la flacără de katiușe).

Lângă mine, a murit cineva.

Un ofițer descarcă

Burtoiul de venin

În pieptul păpând

Al copilului

( Și șefii de stat în fotoliu

Tocmai asistă la o piesă de Eugen Ionesco).

Lângă o țară cât două județe.

Europa sforăie.