Există o prezenţă obiectivă şi stăruitoare a elementului religios: cea a operelor de artă. Ele nu au fost nicidecum toate obiecte de cult şi au devenit de mult profane. Malraux, gînditorul care a fost martorul apariţiei „artei mondiale" din secolul al XX-lea, ne face totuşi să înţelegem un lucru esenţial: raţiunea de a fi a artei a fost mult timp aceea de a întruchipa zeii sau divinitatea.
Ce trebuie să înţelegem prin „artă mondială"? Arta tuturor civilizaţiilor, atît în spaţiu cît şi în timp, face parte din Artă. Civilizaţia noastră, reînviind celelalte civilizatii şi îndeosebi pe cele din trecut, reînvie operele sacre. Ce este o operă de artă? Malraux răspundea că este un obiect care are un prezent.
Ea aparţine ca obiect material trecutului în care a fost creată şi ca obiect cultural celei în care a fost concepută, dar atestă şi altceva care-i dă tocmai acea putere de a-şi părăsi trecutul şi de a vorbi încă omenirii dincolo de graniţele timpului şi spaţiului.
Philippe Gaudin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu