Era să mă bat cu-n vecin
Care-mi intrase-n grădină,
Avea aerul că e stăpân
Și că-mi va rupe o mână.
Și cu zeii m-am luat la harță
După ce-i trecusem pe listă,
Unii păreau albi, alții răi,
Dar m-am prins că ei nu există.
Vino, am zis unui fur din poveste
Alege locul și alege arma,
Lumea s-a strâns, el a luat-o la fugă,
Mai mare bătaie-a fost larma.
Până la urmă am fost învins
Și recunosc că-mi era necaz
Nu mă doborâse vreun greucean,
Ci o copilă cu râs în obraz.
Femeie, femeie, aș putea să strig,
Și chiar lăcrămez în surdină,
Păstrează ce-mi iei, nu te depărta
Am vrut să mă-nvingi, nu ai vină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu