Si-ncep sa numar ziua când vei veni din nou,
Ma învelesti cu parul si ma saruti o data,
Si pieri din fata mea cântând ca un ecou.
Iubirea mea-i facuta din grija si-asteptare,
Sa merg cu tine-alaturi îmi este interzis.
Stai într-un turn de aur sclipind în departare,
Si ca s-ajungi la mine tu zbori peste-un abis.
La ora fermecata te-astept cu îndoiala,
De-ntârzii simt o spaima, de vii, melancolie,
Mi-e teama de-aceea zi în veci catastrofala
Când nu te va misca a mea thaumaturgie.
Din mine trupul tau nu se va face rodnic,
Putin te strâng în brate, mai mult te vad în vis,
Nu-ti voi fi mire sacru, ci pururi un logodnic,
Sa merg cu tine-alaturi îmi este interzis.
(„Lauda lucrurilor – Statornicie”, 1963)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu