Nu mai văd Orionul, iubito,
Lentilele nu-mi vin în ajutor
Dar s-ar putea să nu fie vremea de vină
Ci simplu, simt ameţeala din dor.
Pentru aşa neputinţă, cândva
Nu aş fi devenit soldat la romani
Aveau nevoie de oameni puternici
Nu leneşi ca mine pe valea cu dani.
Dar tocmai aici ţi-am zidit turn de piatră
Rece în august şi cald în februar
Eu zic să-l încerci chiar acum
Şi să calci în picioare un vechi calendar
Care spune că aia e albă, dar şi puţin gri
Şi-ţi cere să te-nchini la toţi sfinţii.
E prea cald afară, fetiţă cu fundă
Şi nu ştiu de ce-mi clenţănă dinţii.
O fi de ruşine, de blânde emoţii
De spaima că ce-i azi n-o să ţină.
Nu am răspuns, dar trage cortina
Sunt gata de plată, dacă eu sunt de vină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu