Sunt bolnav ca o
rană
Invizibilă,
Doftorii lumii
apelează
La leacuri
băbeşti,
Popii se dezleagă-n
biserici
De veche păcate
Şi se leagă cu lanţuri
De făgăduinţile
albe
Ca să mă scape.
Soră roşcată,
Vulpe a
deşertului,
Nu am să mor,
Dar
număr zilele fără de tine
Şi toate sunt
fără plus infinit.
Atinge-mi
fruntea,
Soră mireasă,
Ia-mi, pentr-o
clipă,
Visele
Şi ţese din ele
Un căuş al
chemării.
Iată,
Doar
gândul că te apropii
Mă
vindecă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu