Marta spală rufe,
Marta îşi negreşte picioarele
De funinginea căldării de mămăligă
De nu se mai urcă nici furnicile
Până la sursa vieţii.
Bărbatu-său este cel mai bun
Popicar din cinci sate megieşe,
Rezistă la băutură
Ca un taur,
Abia noaptea se târăşte
Lângă ea, grohăind ca porcul,
Dar potent ca un vrăbioi.
(După unele studii, evident savante,
Cei mai potenţi sunt muscoii,
Altfel de unde atâtea muşte
La arat prin ministere).
Am luat-o şi eu la rost
Când am prins-o că nu face deosibirea
Dintre Platon şi Plotin,
Deşi prietenul meu TeBe
Explică filosoficeşte toate cele
Ale filosofiei filozofări.
Marto, Marto,
Sunt destui care ţi-ar trage-o,
Dar nu vin să scoată
Şi apa din fântână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu