... Arborii sînt cele mai sfinte sculpturi...
Am băut din rîuri şi nu mi-am
liniştit setea ; din grîu am plămădit pîine,
şi-am rămas flămînd ; de multe ori cîntecele tavernelor
îmi aplecară capul sub undele rătăcite ale alcoolului
dar n-am fost rob ; n-am fost rob niciodată : am plîns,
şi nu m-am vîndut ; m-am risipit prin oraşe, prin oraşe
unde n-am avut loc nici să-mi aşez osteneala pe trotuare,
şi iată-mă fără moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu