Cât a trecut
De când n-am scris
De nu mai am
Lumină-n iris.
Când am să știu
Că-i leac de tac
Deși nu-s susuri
În iatac.
Nu-s întrebări
Pentru un om
Vorbea un urs
Cu-n bătrân pom.
Și-a veveriță
Chicotea,
Mișcând din coadă:
Nu-i belea.
Și nici n-a fost,
Eram ascuns
Să nu se vadă
Că am plâns.
Pe seara
Pân a se-nopta
Vedeam prin nori
Făptura ta.
Și mâine dacă
Nu mai ești
Tot am s-aștept
Să trimeți vești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu