„Studii despre copii născuţi surzi sau orbi arată că în ciuda lipsei de învăţare socială, ei zâmbesc, râd şi plâng în moduri virtual identice cu cele ale copiilor care aud şi văd adulţii. Majoritatea oamenilor din toată lumea identifică corect expresiile faciale ale mâniei, dezgustului, fericirii, fricii, tristeţii sau surprinderii (Ekman, Friesen, şi Ellsworth, 1972; Ekman et al., 1987). Cercetătorii au descoperit dovezi pentru o a şaptea expresie universală a mulţumirii (Ekman şi Heider, 1988). În orice cultură, cercetătorii au studiat o mare majoritate de oameni care au numit corect expresiile faciale uitându-se la nişte picturi cu oameni necunoscuţi. Totuşi, într-un studiu recent (Shiori, Someya, Helmeste, şi Tang, 1999) făcut pe japonezi şi americani, expresia facială a surprinderii şi fericirii au fost înţelese corect de ambele grupuri, dar expresiile de mânie, mulţumire, dezgust, teamă, şi tristeţe, nu au fost întotdeauna recunoscute la fel de bine de către japonezi. A fost ideea lui Darwin că aceste expresii au evoluat pentru a ne permite nouă să ne dăm seama imediat de diferenţa dintre străinii care sunt prietenoşi şi aceia care sunt dispuşi să atace.”
Fred J. Jandt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu