„diverşi gînditori au văzut fenomenul „societăţii" în lumina conceptului de „organism". Pornind de la o simplă metaforă de rezonanţe poetice, dar de o îndoielnică valabilitate ştiinţifică, aceşti gînditori au propus o întreagă sociologie, o sociologie stranie şi simplistă în acelaşi timp, care şi-a avut repercusiunile fireşti şi asupra concepţiilor filosofice despre istorie. Vom încerca în cele ce urmează să arătăm cît de îndoielnică e metafora pe care se întemeiază nu numai sociologia biologică, evoluţionistă, ci şi acea filosofie a istoriei care vede în societate un fel de „organism spiritual", sau un organism voliţional, precum şi acele varii concepţii care, pentru lămurirea „istoriei" sau a „culturii.", recurg la acelaşi concept al „organismului".[1]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu