Dar nu doarme, tot nu doarme
Când vrea fata să viseze
Şi se vede printre doamne:
Pân la ziuă pofte treze.
M-aş băga şi eu în vorbă
Mic ca boaba de piper
Sau ca soarecul din scorbă
Ca să ştiu de pot să sper.
Dar n-apuc să spun ce voi
Şi mă bâlbâi ca un şui,
Şi mă dau de lebădoi
Până-mi zice: pofta-n cui!
Da?, mă mir ca un zănatec,
Deşi-n sinea mea chiar gem.
Am şi-eu ac pentru-aşa petec:
Nu-ţi mai scriu niciun poem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu