„Încă o zi, poate două — şi trece şi veacul,
suflete-al meu.
Unii spun că demult a trecut.
Bine de ei, ferice de ei —
ei se află în celălalt veac
printre ploile lui, pe sub arborii lui,
nu-1 mai aşteaptă cu inima strînsă, ca mine,
la streaşina-aceasta de gheaţă,
sub vîntul acesta spinos.„
Mircea Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu