Pagini

sâmbătă, 10 martie 2012

Al nouălea poem postmodernist

Vaca noastră nu mai dă lapte
Cam de când nu mai e a noastră
Și-a fost trecută în proprietatea colhozului
(Că doar n-a înghițit nimeni fier-betonul
Care scrisese Cooperativă Agricolă de Producție egal, cosima de alfa, Ceapeu).

S-a dus Nea Nicu la Scornicești
Fără Nea Nelu
Și înaintea de-a ajunge la Târgoviște
Unde voia el să mute Capitala
(Ceea ce ar fi fost chiar cea/hăis mai/iunie deșteaptă
Ideea din capul lui personal)
Și a întrebat pe-o colegă din clasa a patra (evident primară,
Că la elementară n-a mai ajuns și a intrat direct în academie):
Cât câștigi pe lună, Neto?
Iar Neta, care făcuse la fără frecvențăși clasa a cincea,
Că era și p-atunci un fel de Spiru alu haret
(Dumnezeu să mă ierte
Că a fost om serios
Și-a ajuns de râsul lui mondrea, bondar bolșevic),
I-a răspuns:
Am două mii, bruto!

Ca să puteți transforma
În euro
Câștigul neto luat Neta de la bruto, unchiul  lui Brutus Ilici,
E nevoie să introducem ecuația în context:
Era pe vremea când unul
Care știe de ce nu iubesc eu  bărbații
Tocmai lua lecții la Băneasa.

Avea grad micuț
(Pe atunci).

Niciun comentariu: