De dragoste de februar

Ce mă bucur de iarna

Pe care am așteptat-o,

Ca pe o mamă cu experiență.

Pricepută să-și acopere trupul

De strajă fiilor,

Fără voluptatea blestemului.

Nu visez să fiu urs

Și să trăiesc din vechi agoniseli,

Plutesc cu fața în sus

Și număr fulgii

Topiți pe obrazul iubitei.

Poetul nu voia să se ducă acasă

De teama unui decembrie nins.

Întoarce-te, Darius, fără sulițe

În pământuri prielnice,

Aici lupii cântă

Elegii de amor

Pentru lupoaica de pe coline.

Prima blană de zmeu, iubito,

După ce mi-o va întoarce meșterul cojocar,

Va fi un covor:

Beteală de balauri,

Urzeală de greuceni.

Mai ai timp să dormi,

E început de februar,

Tocmai scriu un vers

Despre frumusețile iernii.

Până îți miști genele.

Când vei deschide pleoapele

Peste tot va fi primăvară.