Sunt egoist, Creola scumpă,
De mult nu te-am mai scos în lume,
Dar astăzi vom ciocni o cupă
Și-o vom lăsa să facă spume.
E ziua ce-o visase tata
Dup-un model de la strămoși,
Ei cam știau să-ncingă vatra
Arzând copacii găunoși.
Și într-o zi destul de caldă
Pentru un secol de răbdări
Erau fierbinți ca vara-n scaldă
Scăpând de uri și de trădări.
Așa că vino pe coline
Și nu uita să-ți pui și salba
Zâmbește larg, că va fi bine,
Te iau, Creola, pân-la Alba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu