Iarăşi mi-a spus bună seara
Şi m-a întrebat Luna de tine
Tristeţea se topea precum ceara
Iar eu mă simţeam din nou mire.
Hai să nu mai stăm departe de foc
Şi să nu mai cobim de zile cu gheaţă,
Să se certe iubiţii în iarmaroc
Sau prostănacii cu mintea pe moaţă.
Eu, jună Creola, voi ţine minte
Cum mă apucai de mână şi ţineai strâns
Când promiteam că pentru linte
Nu voi fi slugă la Est sau Apus.
Şi ca să nu mă enervez de concret,
Privesc spre tine şi am o speranţă
Spune-mi că-i bine, voi fi discret
De nu te dărui, mă pierd în ceaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu