Nobilii sau boerii ereau de doue feluri: cu boerii sau demnități titrate, şi fără boerii.
In categoria celor cu boerii sau titluri, intrau toţi aceia cari aveau o sarcină a țerii, al cărui titlu îl păstraţi pe viaţă. Unii aveau însă titlu fără să fi îndeplinit nici o-dată sarcina cerută de dânsul.
Boerii sau nobilii fără boerie, ereau acei cari n'a-veau o demnitate publică.
— Cantemir ne spune că boerii căutau să capete fiecare o sarcină publică, şi adesea când nu obţineau erea trecuţi printre mazili. In Valachia nu era tocmai asa.
Boeriile sau titlurile de dregătorii, n'aveau tocmai o erarhie bine definită. In timpurile mai noui se împărţiră în clase, care în secolul trecut ajunseseră foarte deosebite una de alta. Noi, la enumerarea lor, vom lua model pe cele din Muntenia sau Valachia, ast-fel cum ereau pe la finele secolului XVI şi în cel urmetor (1600).
E o idee absolut greşită de a identifica aceste demnităţi cu ministerele de azi; de exemplu a numi «ministru de externe» pe postelnic, etc. E adevărat că oare-cari atribuţiunî se potriveau, însă n'au avut nici o-dată o organizaţie stabilită, şi tocmai în secolul nostru fie-care boer mare din divan îşi avea afacerile sale. E o inovaţie a principilor greci de a face o asemănare cu departamentele de Stat, existând în cele-l'alte State europene. Insă, până în secolul XVIII nici vorbă nu erea de asemenea demnităţi. Marele vornic mergea la resboi ca şi spătarul; şi un vel postelnic comanda trupe tot aşa de bine ca serdarul mare.
Această mistificaţie provine de acolo, că contimporanii noştri judecă boerimea română ast-fel cum erea la începutul secolului nostru, din audite de la cei bătrâni, şi cum timpurile vechi sunt mai greu de cunoscut, remân cu aceste idei. De alt-fel toată organizaţia boerească de la începutul secolului, erea un amestec de funcţiuni publice, în care pătrundea ori-cine. —
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu