Pagini

marți, 3 aprilie 2012

Cicero despre prietenie

„ Dar cine sunt eu sau ce talent am? E un obicei al profesorilor, şi îndeosebi al celor greci, sã li se propunã un subiect despre care sã discute, oricât de neaşteptat ar fi el; sarcina e grea şi are nevoie de un exerciţiu nicidecum uşor. De aceea, în privinţa celor ce se pot discuta despre prietenie, vã sfãtuiesc sã-i întrebaţi pe cei care-şi fac o profesiune din aceste chestiuni; eu pot sã vã îndemn doar atât: puneţi prietenia mai presus de toate lucrurile omeneşti; nimic nu este atât de apropiat firii noastre, atât de potrivit nouã, fie în împrejurãri fericite, fie în nenorocire.
Dar lucrul de care îmi dau seama mai întâi e cã prietenia nu poate exista decât între oameni buni. Şi, spunând aceasta, nu scormonesc pânã în adânc, ca aceia care discutã aceste lucruri mai precis, poate cu dreptate, dar cu prea puţin folos pentru viaţa practicã; ei susţin cã nimeni, afarã de cel înţelept, nu e om bun. Foarte bine, fie şi aşa; dar ei presupun o înţelepciune pe care nici un muritor n-a dobândit-o încã; noi însã trebuie sã avem în vedere ceea ce existã în practica vieţii obişnuite, nu ceea ce ne închipuim sau dorim.”

Niciun comentariu: