Urlă
Adâncul pământului
Şi aşteaptă rodul
Împrumutat.
Iată-mă, iată-mă.
Sirenele ca nişte pofte nestăpânite
Ca un gând împlinit
Îmi dau ocol.
Iată-mă.
Cel nepătruns
E mai înalt decât cerul
Şi vrea pentru fiecare ceas
Cuvinte ascuţite ca un rug.
Niciodată n-am stiut
Cine va bate
Dintre chemări-
Sunt sângele sau inima?
Las pe fiecare
Să mă sfâşie
Altfel n-aş putea.
Doar răspund
Iată-mă, iată-mă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu