Pământ frate, pământ dușman

Picioarele-l simt

Pătrunzând prin glezne

Până la genunchi, până la cap

Și mai presus de creștet.

Fruntea însângerată

O lipesc țărânei

Până puterea ei veche

Începe vindecarea.

Tresaltă cenușa minții.

Când se trezesc zorile

(De când mă știu mănânc

Zori pe pâine)

Lovesc cu putere scoarța,

Cu târnăcop,

Cu unghii până crapă.

Aștept țâșnirea izvorului.

Aburul Pământului

Logodit

Cu propria-mi suflare.

(1967)