Patru zeci de zile
şi
patruzeci de nopţi (mergând prin arşiţă
şi nispuri, nu oricum ),
mi-a ţinut hrana dată de Domnul.
Și n-am găsit
Altceva de făcut
Decât să mă ascund într-o
Peşteră, adică să-mi caut un loc de
Adăpost, că doar nu trecea nimeni
Pe acolo;
Şi după ce am stat zile şi ani
În peşteră
(Un fel de adunare – comunitate ),
S-a auzit glasul Domnului :
Ce faci tu aici, Elie ?
Ieri glasul a zis
Ce faci tu, aici, Iliescule,
Popescule, Vasilescule ?
Scoală-te, ieşi şi urcă
Pe munte
Ca să vezi slava Domnului
Ce se arată nu ca să te
Încrezi tu în tine,
Ci ca să umbli după un ucenic.
Unu, doi, trei,
Până la şapte mii,
Până la şapte mii câte şapte.
Ce faci tu aici, Elie ?
Tu nu auzi
Că te aşteaptă,
Muteşte,
Elisei…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu