Autobiografie

Anghele, Anghele,

Mi-a zis primul învăţător,

Ia vino tu la catedră să-ţi rup urechile,

Şi să nu mai faci ca ursul mor, mor,

Ca să râdă copiii.

Zis şi făcut.

Anghele, Anghele,

Mi-a zis proful de mate,

Un bătrânel care nu avea normă întreagă

Că nu toţi elevii au ceasornice-n cap,

Eşti brânză bună

În burduh de câine,

Iar eu m-am bucurat

Că sunt totuşi brânză,

Iar burduf de câine nu văzusem,

Deci nu eram.

Zis şi nefăcut.

Nepoate, nepoate,

Mi-a zis bunicul Lazăr

(Lacu pentru prieteni

Şi Tata Laco pentru mine,

Poreclit Omul Întrebării de cei deştepţi)

Mă uit la tine şi mă minunez

Cum scoţi tu vorbele din gură

Ca moara făina pe coş,

Şi nu ţi se împleticeşte limba.

Zis şi-o să vedem.

Petre, Petre,

Mi-a zis Marele Învăţător,

Oamenii vor să te cearnă,

Dar eu m-am rugat pentru ei

Şi schiaună în lanţuri

Până li se vor strepezi dinţii.

Zis şi prezis.