Vis pierdut

Iubirea s-a ascuns într-o odaie

Și ea pierdută-n colțuri

De spital.

Rănit, aleargă gândul

Printre femei și printre neputințe.

Ce-a fost să fie, iată,

Nu mai e,

Sufletul gol

Și-a regăsit pustiul,

Doar tu, trezită

Sub lumina zilei

Arunci, spre cine,

Primul șir al vorbei.

Un fiu mi s-a născut

Deși pierdut în noapte

Și nume ca să-i dau,

Voi muri eu.

Și tu și el

Veți mai trăi o viață

Dar eu și tu am mai trăit o viață,

Doar pentru el și mine nu e loc,

De ziua lui se leagă un sfârșit.

Nu mă căta pierdut

Printre ruine,

Numele meu

Cu firul înroșit

E însemnat de mult,

De mult,

Sub pleoapă.

(octombrie 1974)