Nesiguri de vinovat
Nu ştiu pe cine să sloboadă:
Sau eu am intrat
Tăcut în odaie
Sau m-ai văzut mult mai înalt ca umbra.
Că eu nu te las,
Că tu mă acoperi,
Că mâna mea se întinde fără voie,
Că ochiul bun mă cată-n trecători,
Peste cine să cadă
Blestemul
Când încă n-au aflat pe vinovat.
M-am furişat devreme şi poftind
În scorbura rămasă neîncălzită
Fără să bănui ochiul îngheţat
Al râului ce nu mai vrea să curgă.
Şi ieri am venit
Şi ieri m-ai chemat
Drept au că te văd toată ziua
Dar numai tu le poţi spune
Că nu te-am iubit de o viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu