Şoaptele ei băteau
Dinspre poarta adâncului:
Eu sunt lumina lumii,
Sunt lumina lumii
Şi fiecare ştie
Că pot ieşi.
Mai înainte de-ar fi fost înainte
Din cer m-am izbăvit
Prea tare
Şi-am fost renăscut în adânc
Mai înainte de-ar fi fost adânc.
Nu se născuse încă dimineaţa.
Am alergat între două inimi
Şi fiecare m-ar fi vrut a sa,
Fără Eu,
Ci numai sclipire.
Lumină prin Mine eram.
Lumină.
Fără raze naşte,
Fără mumă şi fără sfârşit
Când îşi aprinde
Sâmburul de duh.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu