Chiar și asupra acestui pământ, Domnule,
Așa plin de fum, cum e el,
Mânjit de sânge, chiar gâlgâind,
Tu privești clipă de clipă,
Și-l ocrotești
Cu aburul răsuflărilor tale.
Chiar și peste orașul acesta, Domnule,
Adormit,
Brăzdat de canale urât mirositoare,
Cu foste fecioare inconștiente
(Care-l bătătoresc pe centură),
Cu maneliști, cocălari,
Spărgători de case, șuți și politruci,
Cu șoferi abia coborâți din copaci,
Cu fii, frați și gineri de turnători
(Sunt siguri că le-ai văzut botul de pitecantropi),
Cu muieri ce-și pun în loc de sâni
Bășica porcului,
Chiar și peste târgul de praf și de prafuri
Trimiți tu clipă de clipă
Raza duhului tău.
Chiar și peste creștetul meu chel,
Peste inima mea rece ca piatra,
Peste mintea mea șuie și șturlubatică,
Peste nimicul de sub frunte
Trimiți câte-o scântei
Să mă scurtcircuiteze,
Dar să nu mă ucidă.
Cred că ai un plan cu mine, Domnule,
Altfel nu se explică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu