Pagini

duminică, 24 iunie 2012

Psalmul 57 cu gândul la burtoşi



Sufletul meu era între nişte lei,
Urlau şi eu încremeneam,
Domnule,
Aveau armate în spate,
Animale călcătoare în picioare,
Instrumente de suflat,
Arame sunătoare
Şi minciuni.

Recunosc, Doamne, că m-a speriat gloata,
Le vedeam dinţii ca nişte suliţe ascuţite,
Limba ca vipere otrăvitoare,
Şuierau ca şerpii prin dudău
Şi se aplaudau unii pe alţii.

Domnule, săpaseră o groapă adâncă,
Se pricepeau la ţesut
Şi mă prinseseră-n plasă,
Înălţaseră ziduri înalte,
Garduri de fier pentru mine,
Şi palate de aur pentu ei.

Erau urâţi, domnule,
Ca munca în mină,
Mai mult: ca mineri bătăuşi
Asmuţiţi de fiare duşmane.

Doar ţi-ai mişcat degetul arătător,
Domnule,
Praful şi pulberea s-a ales de ei,
Iar eu stau pe marginea drumului
Şi-ţi cânt aleluia.

Niciun comentariu: