Pagini

vineri, 15 iunie 2012

Psalmul 51



Nu mai am să-ţi cer nimic,
Dumnezeule,
Că mi-ai tocmit oase tari
Ca meşter priceput ce eşti
Şi fără seamăn.

Doar mila Ta mai mi-este necesară.

Nu prea am făcut rău oamenilor
(La ce lovituri mi-au dat,
Am răspuns cu zâmbete şi voroave,
Şi-i mai urecheam cu un epitet-două;
De vor să-mi cer scuze,
N-o să mă doară gura).

Doar mila Ta îmi este necesară.

Mi-ar mai trebui şi puţin adevăr
Dar se poate şi fără să-l numeşti,
Că nici tu n-ai vru să i-l spui lui Pilat
Mură-n gură.
De parcă l-ar fi primit altfel
Decât primise Irod
Capul lui Ioan pe tavă
(Nu cred că era de aur, era vreo tigaie
Aruncată,
Că era cam zgârcit cu mesenii,
Tocmai investea în Palatul Iudeilor).

Doar mila Ta îmi este necesară.

O inimă curată de-mi zideşti,
Nu bag mâna-n foc
Că n-aş scrie pe pereţi
(Eu sau alţii)
Fel de fel de bălării.

Nu mai am puteri să înşir cuvinte,
Deci
Ai milă de mine, Dumnezeule,
În marea ta bunătate,
Ai locuri multe în sânul Raiului,
Lasă-mă şi pe mine
Sub un lăstar.

Niciun comentariu: