Psalm obraznic

Numai de dragul

Robului tău David

Ai putea avea milă de mine,

Domnule.

El i-a bătut filisteanului

Un cui în moalele capului,

Dar putea la fel de bine

Să-l bată şi-n Sion

(Ceea ce a şi făcut

Puţin mai târziu),

Dar când l-au întrebat ai lui,

Ce făcuşi, mă, ciobănaşi,

Cum de-l pocnişi aşa bine,

El a răspuns

Că domnul a ales direcţia,

El doar a tras cu praştia.

Cât timp, Domnule,

Am tras după păsări

N-am nimerit niciuna

(Deşi mă lăudam copiilor

Că trecuse prastia

La un milimetru de milimetru depărtare),

Dar m-am apucat apoi de cântat

Pe o ţiteră improvizată

Din scânduri subţiri

Şi în loc de sunete

Mi-au ieşit cuvinte.

Legătura dintre mine şi

David, Domnule,

E ştiută bine de tine,

Că a ta e lucrarea:

Ne-ai luat de la oi

Şi ne-ai făcut regi,

Ceea ce taţi noştri adevărat

Nici cu gândul nu gândeai.

Aşa că, te rog, Domnule,

Treci la etcetera tâmpeniile

Pe care le-am făcut.