Ce dansau copacii,
Ce dans nebunesc
Rupturi de jazz şi cea-cea,
Uneori şi-o ciuleandră.
O salcie rebelă
(Evident mincinoasă
Ca orice pletoasă)
Mi-a trimis o crenguţă
Peste obraz
(Pentru haz).
Nu, n-am plâns de durere:
Mă gândeam
Dacă în cer
Se revoltă norii,
Dacă stelele se atrag şi resping
Lăsând luminile
Să se întretaie
În săbii nevăzute.
Du-te, mi-ai zis,
Şi m-am dus
O treaptă mai sus.
Cu fiecare lovitură de aripă
Cerul devenea mai aproape.
Liniştit şi bun.
Aminteşte-ţi azima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu