Erai vecinul meu tăcut
Mă însoţeai în gândul
Năstruşnic sau cuminte.
Nerostit.
Cutreier lumea
Şi mă cuprind de ea
În ceaţă văd mai bine
Când sufletul se-abate
În muzici neînţelese.
De aripi frânte
Mi se-nveleşte trupul
Rănit de firul ierbii.
Ieşi pe undeva
În dreapta sau în stânga.
Nu mai răspunzi
Şi aripile frânte
Se-nvăluie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu