Zeii vegetaţiei

"Cultele zeilor vegetatiei care mor şi înviaza le întîlnim mai ales în Orient, în perioada cuprinsă între mileniile al III-lea şi I î.e.n., cînd, datoritâ dezvoltării mijloacelor de producţie, agricultura se extinde, contribuind decisiv la generalizarea trecerii de la viaţa nomadă la cea sedentară a populaţiilor din aceasta regiune. Aceste populaţii erau alcătuite din trei mari grupuri : cel asiatic (sumerienii, elamiţii, huriţii şi protohitiţii), cel semit (accadieriii, asirienii, babilonenii, arameii, fenicienii, israeliţii şi arabii). Cel indo-european (hitiţii, mezii şi perşii). La toate aceste populaţii, preocuparea de căpetenie devenise agricultura şi creşterea vitelor, iar divinităţile care se bucurau de o cinstire deosebita erau cele care închipuiau forţele naturii şi de care depindeau deci, potrivit credinţelor lor religioase, rodnicia ogoarelor, înmulţirea şi creşterea animalelor, bunul mers al treburilor gospodâreşti.

Nu erau cinstite şi nu se aduceau ofrande decît divinitââăţilor de la care oamenii credeau că pot primi ceva în schimb."

Enciclopedia de buzunar