Pagini

joi, 1 decembrie 2011

Visul bătrânului poet



Și când
Te-am văzut
Fără văl
Devenisem adolescent.

Și darul a fost un mânz nechezat,
Cu piciorul din faţă roşcat,
Cu picioarele lungi
Ca ziua de post.

Ca păcatul de negru
Gândul că am să-l pierd.

Și un ochi plângea,
Și un ochi râdea
Și spuneai da
Și spuneai nu
Cerându-mă.

Și m-am odihnit
Ca în mormânt
Și am intrat în mormânt.
Și m-am trezit la viață.

Și un ochi plânge
Și un ochi râde.

Doar că nu ştiu
De ce plâng ochii tăi.

Ajunge plânsul meu,
Abia mă învăţasem.

Niciun comentariu: