Domnule, precum psalmistul,
Am fost plin de păcate,
Iar poftele mi-au trecut peste cap
Și mi-au astupat nu doar gura,
Ci și răsuflarea.
Ca și fiul tău, David,
M-am ridicat de la oi
(Tu m-ai luat, eu doar mi-am lăsat
Palma neputincioasă
În podul mâinii tale de cer).
Și apoi m-au lovit toți neisprăviții
Născuți la șapte luni,
Până azi, zeroiți și fără
Certificate de naștere sau de trăire.
Domnule, ca fiul al tău,
Îndrăgostit nu de Dealul Sionului,
Ci de ridicătura Golgotei
(E plin pământul moșilor mei de gorgane
Cu suflete de morți odihnitoare),
Te rog, să nu-i lași pe frații mei
Și să n-o pățească din pricina mea
Cei ce te caută.
Scrie-le pe fruntele numele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu