"Prinţul Carol s-a
certat cu maică-sa pălmuind pe Barbu Ştirbey. A fost exclus de la succesiune
prin actul de la 4 ianuarie 1927. A revenit la 8 iunie 1930, flancat de o tigresă - Elena Lupescu - domnind nestânjeniţi
până la 6 septembrie 1940, jecmănind ţara,
acumulând averi de miliarde în străinătate. Capsa a intrat în amurg. A fost o
meliţă care a măcinat fără cânepă şi fără grâu. Era sediul opoziţiei şi al
cancanurilor. Ce este un cancan? Un adevăr oficial ascuns de ochii şi urechile
plebei. Funcţia de anticameră şi salon a democraţiei s-a împlinit la cafeneaua
„Capsa", „Corso", „Nestor", „Elita", „Wilson" etc.
Pe timpul lui
Antonescu, cafenelele au devenit bursele samsarilor. Puterea s-a mutat în
cazarma lui Antonescu şi la legaţia germană. Samsarii s-au umplut de bancnote
ca furnizori de război, au plecat californieni în Bucovina, în Basarabia şi în
Transnistria. Veturia şi Miţa Antonescu încurcau şi desfăceau iţele.
Pe urmă a venit
prăpădul Anei Pauker, al Herthei Pătrăşcanu şi al Liubei Chişinevschi, paradis
pe care-1 avem în continuare cu foc bengal, conferii însângerate şi zaharicale
de propagandă şi minciună enormă."
Petre Pandrea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu