Mirare fără aghiazmă

Câţi se scuză, Domnule,

Oamenii

Că renunţă la ei

Pentru o bucată de pâine,

Să aibă ce pune pe masă

Copiilor,

Iar după ce se satură de miez,

Mai se pierd o dată în uitare

Pentru un cozonac rumenit.

Câţi se vând, Domnule,

Pentru un acoperiş

Deasupra capului

(Cum se icsprimă

Jurnaliştii repetenţi

La limba maternă,

Născuţi direct la maternităţi

Fără să mai treacă prin mame,

Rezolvă cu mamelucii).

Şi, iute, iute trec la termopane

Şi la case cu turnuleţe

În tur,

Retur

Şi înconjur

De mahmur.

Şi toate se împlinesc

Datorită surzeniei

Că doar le-ai spus

Că se poate trăi

Doar din cuvânt.

Dacă dumnezeiesc este.