"În mod mai general, noţiunea de opinie
implică:
– o
reacţie a indivizilor faţă de un obiect dat din afară, finalizat, independent
faţă de actorul social, de intenţia sau de subterfugiile acestuia;
– o
legătură directă cu comportamentul; judecata este centrată pe obiect sau pe
stimul şi constituie, într-o anumită măsură, o anticipare, o dublă interiorizare
a acţiunii viitoare.
În acest sens, o opinie, ca şi o atitudine, este luată în consideraţie
numai din punctul de vedere al răspunsului şi în calitate de „pregătire a
acţiunii”, comportament în miniatură. Din acest motiv, i se atribuie o virtute predictivă
căci, în funcţie de ceea ce spune un subiect, se deduce ce anume va face.
Conceptul de imagine nu se îndepărtează prea mult de cel de opinie, cel puţin în ceea ce priveşte
presupoziţiile sale de bază. El a fost utilizat pentru a desemna o organizare
mai complexă sau mai coerentă a judecăţilor sau a evaluării. Într-un mic volum
pasionant, Boulding a pus problema creării unei ştiinţe, „eikonics”, consacrată
conceptului numit. Această propunere indică o lacună evidentă a psihologiei
sociale, de resortul căreia ar trebui să aparţină studiul acestor imagini.[1]Trebuie
să vedem în acest fapt semnul unei reînnoiri a interesului pentru fenomenele
simbolice şi al unei insatisfacţii faţă de modul 3 6 în care au fost abordate.
Oricine aprofundează însă problema este obligat să constate că ideile la care
s-a recurs sunt prea puţin satisfăcătoare. Fiind vorba despre imagine, ea este
concepută ca reflexul intern al unei realităţi externe, copie, conformă în
spirit, cu ceea ce se găseşte în afara spiritului. Ea este deci o reproducere
pasivă a unui dat imediat. „Individul, după cum se spune, poartă în memorie o
colecţie de imagini despre lume sub diferitele sale aspecte. Aceste imagini
sunt construcţii combinatorii, analoge cu experienţele vizuale. Ele sunt independente
în măsuri diferite, în sensul că se poate induce sau prevedea structura
imaginilor-sursă după structura celorlalte şi, simultan,
în sensul
că modificarea anumitor imagini creează un dezechilibru care conduce la o
tendinţă de modificare a altor imagini”.
[1] Moscovici, Serge, Psihologia socială sau Maşina de fabricat
zei, traducere din limba franceză de Oana Popârda, Iaşi; Polirom, 1997, p.
35.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu