Frivolităţi

Este straniu, şi aproape bestial, câte frivolităţi a putut descoperi omul începând cu arta vestimentară, cu arta culinară, cu arta spectacolului, cu arta muzicală şi cu arta politică (inclusiv arta torturării adversarilor).

Udba lui Tito şi cea japoneză pun şobolani pe burta adversarului politic care nu vrea să mărturisească vreun complot sau vreo idee potrivnică. Şobolanul stă înfometat în cuşca sa mai multe zile şi apoi se aşază pe burta deţinutului spoit cu untură proaspătă. Şobolanul înnebunit de foame începe să ronţăie ţesuturile. E ridicat. Nu mărturiseşte? Este din nou pus pe burtă până când se ajunge la intestine.

Nici Siguranţa, nici Securitatea valahă n-a utilizat asemenea torturi inventate doar de imaginaţia voluptoasă a celor care se plimbă prin grădina supliciilor frumoase „jardin des suplices" a lui Octav Mirabeau.

Au păşit pe alte căi: calea electrocutării incipiente, apoi tot mai zguduitoare, până la liziera morţii. Ies scântei din barbă, gene, sprâncene, podoabă capilară. Ieşi extenuat, cum îmi spune Cătălin Z. Codreanu, supus acestor suplicii pentru a mărturisi un voiaj în Macedonia. Bietul om nu depăşise graniţele ţării.

Vida Nedici, şpioană titoistă, strecurată în aparatul Ministerului de Interne condus de dobitocul Teohari Georgescu, a aplicat cu virtuozitate bătaia creioanelor ... peste testicule.

Pandrea, Memoriile mandarinului valah